Twitter

Ce este twitter;
-Este un site aparut in Soma din vecinatatea lui San Fracisco.
Ce poti realiza pe twitter;

-Acest site iti ofera posibilitatea sa comunici cu oameni din intreaga lume,cu prietenii tai doar prin intrebarea Ce faci acum?/ce mai faci?

Ce servicii ofera twitter;

-Twitter te ajuta sa afli ce fac oameni de pe intrega planeta in ziua sau in clipa la care este trimis mesajul. 

La ce este bun twitter;

-Cu ajutorul acestui site poti sa fii in mai multe locuri odata.Este super sa vezi ce fac alti oameni si sa comunici cu ei. Acesta ne poate apropia unii de altii desi suntem la sute de mii de km distanta si ne poate ajuta sa descoperim despre alte moduri de viata si alte culturi.

In ce situatii il poti folosi twitter;

-Il poti folosi in comunicarea cu prieteni care sunt departe sau chiar sai lasi pe toti cunoscutii tai sa vada ce faci tu in acel moment. Spre exemplu daca tu esti ocupat spui ce faci si in momentul in care o persoana are nevoie de tine sau ceva se uita sa vada daca esti disponibil.

Ce necesita pentru a fi in contact cu cat mai multi inscrisi pe twitter;

-Poti sa cauti noi prieteni care sunt inscrisi deja pe site si poti sa-ti inviti prietenii sa se alature si ei.
Ce instrumente web asemanatoare twitter cunoasteti:

-Cred ca si Hi5 si Tagged au cate o fereastra de aceasta in care poti spui ce faci in momentul respectiv dar acesta este primul site pe care il stiu si este exclusiv pentru comunicarea de acest fel.

Democratia si statutul de drept ,dreptul de a alege si de a fi ales

O democraţie liberă, care incurajează participarea tuturor elementelor societăţii la procesul de formare a voinţei politice, trebuie să fie structurată sub forma unui stat de drept.

Democraţia şi statul de drept constituie o uniune indivizibilă.

Prin statul de drept inţelegem toate principiile şi procedurile prin care se garantează libertatea individului şi participarea acestuia la viaţa politică. Statul de drept se află la polul radical opus al statului poliţienesc in aceasta din urma cetăţenii fiind supravegheaţi permanent "de sus", trăind sub ameninţarea constantă a intervenţiilor aparatului omniprezent al securităţii statului.

• In statul de drept democratic, persoanele care imbracă funcţii publice trebuie să respecte legeal;
• Toţi oamenii sunt egali in faţa legii.
• Orice cetăţean poate să-şi revendice drepturile in faţa autorităţilor, chiar dacă unora dintre instanţele politice le-ar plăcea să nu permită acest lucru. Acest lucru este valabil mai ales in cazul dreptului la liberă dezvoltare a propriei personalităţi. Prezervarea şi garantarea acestui drept este scopul principal al statului de drept.
  
• Statul de drept este intotdeauna un stat constituţional in care domneşte litera legii. Ancorarea legală a autorităţii statale garantează libertatea cetăţenilor, iar această libertate nu poate fi ongrădită decat de lege.
  
• La respectarea legilor veghează o justiţie independentă.
  

CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 37 - Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

Consider ca in momentul in care doresti sa candidezi la o functie in stat functie ce reprezinta pe alti oameni trebuie ca tu sa ai capacitatile intelectuale necesare.Cateva exemple de capacitati necesare pentru a prelua o funcie de conducere:

• motivatie pentru ceea ce vrei sa faci(nu sa vii in parlament si sa adormi ca un nesimtit, cum fac unii dintre cei ce ne reprezinta);
• bun lider (ceea ce defineste un bun lider);
  
• capacitatea de a face fata si a rezolva probleme care apar fara veste;

Deasemenea trebuie sa ai un proiect realizabil un proiect pe care ai cu adevarat intentia sa il pui in practica(nu ceva in genul '' sa reformam invatamantul din cap pana-n picioare'' asta insemnand in conceptia lor shimarea in teorie -educatia se bazeaza pe elev si pe creativitate dar continuturile sa fie la fel de ingrozitor de incarcate in asa fel incat nu se rezolva nimic )in ceea ce priveste slujba pe care vrei sa o detii: puncte ce trebuie schimbate, inovatiile si ideile noi pe care le ai.

Cum organizam o petrecere de I iunie ?

• pentru ziua de I iunie copiii se vor pregati cu cantecele, poezii si cu alte realizari proprii. Clasa va fi decorata cu baloane iar copiii vor primi cate un cadou simbolic;
• voi face si o expozitie cu toate lucrarile copiilor din timpul anului;
  
• parintii deasemenea vor fi prezenti;
  
• dupa terminarea programului cu catecele, poezii si realizarile lor, eu si parintii vom duce copiii la McDonald's unde ei se vor putea juca si manca ceea ce va fi pregatit;
• vom merge deasemenea in parc si vom desena pe asfalt;
• dupa ce vom pleca din local vom merge la un teatru de papusi organizat de elevii mai mari din scoala;
• dupa terminarea piesei copiii vor pleca acasa;
  

My photos :)

Educarea individului in societate

OBIECTIVUL: asigurarea că un copil se conformează normelor sociale ale colegilor săi de aceeaşi vârstă şi ale şcolii. Alte relaţii, dacă sunt discutate vreodată, sunt periferice. SFERA: experienţe relaţionale cu colegii de şcoală de aceeaşi vârstă şi un învăţător distanţat o gamă extrem de limitată de situaţii relaţionale. MODELE: în primul rând alţi copii imaturi CALITATE: relaţiile cu prietenii sunt superficiale şi incerte. Atmosfera este de multe ori rece şi totdeauna de competiţie. Familia nu este un factor. IDENTITATE: identitatea copilului este dezvoltată prin încercarea de a câştiga acceptare din partea copiilor de aceeaşi vârstă. Acceptarea este bazată pe popularitate, judecată de multe ori pe baza înfăţişării exterioare, inteligenţei şi capacităţilor. Copilul vrea să devină ca ceilalţi prieteni de aceeaşi vârstă. Copilul simte o securitate falsă sau o mândrie falsă. VALORI: valorile creştine sunt în conflict cu valorile seculare ale altor copii şi a şcolii; copilul creştin poate fi obiectul respingerii sau a batjocurii. ALŢI FACTORI: respectul pentru autoritate este permanent pus sub semnul întrebării printre prieteni. Interacţiunea cu alţi copii este foarte rar supervizată; intervenţia adulţilor este rară. REZULTAT: acest copil devine un „tovarăş al nebunilor” şi suferă daune. Copilul devine asemenea celorlalţi copii. Integrarea scolara Integrarea scolara exprima: atitudinea favorabila a elevului fata de scoala pe care o urmeaza; conditia psihica in care actiunile instructiv-educative devin accesibile copilului; consolidarea unei motivatii puternice care sustine efortul copilului in munca de invatare; situatie in care copilul sau tanarul poate fi considerat un colaborator la actiunile desfasurate pentru educatia sa; corespondenta totala intre solicitarile formulate de scoala si posibilitatile copilului de a le rezolva; existenta unor randamente la invatatura si in plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitatile copilului sau la cerintele scolare. In scoala, copilul cu tulburari de comportament apartine, de obicei, grupului de elevi slabi sau indisciplinati, el incalcand deseori regulamentul scolar si normele social-morale, fiind mereu sanctionat de catre educatori. Din asemenea motive, copilul cu tulburari de comportament se simte respins de catre mediul scolar (educatori, colegi). Ca urmare, acest tip de scolar intra in relatii cu alte persoane marginalizate, intra in grupuri subculturale si traieste in cadrul acestora tot ceea ce nu-i ofera societatea. Datorita comportamentului lor discordant in raport cu normele si valorile comunitatii sociale, persoanele cu tulburari de comportament sunt, de regula, respinse de catre societate. Aceste persoane sunt puse in situatia de a renunta la ajutorul societatii cu institutiile sale, traind in familii problema, care nu se preocupa de bunastarea copilului. http://www.homeschooling.ro/ro/documents/socialization.html http://www.referatele.com/referate/psihologie/online4/Jocul-si-copiii--integrarea-scolara-referatele-com.php http://www.desteptarea.ro/articol_11140.shtml

2

Ce,cum,cand si cat mancam !

Iată ce mâncăm!
Mezeluri pline de apă, amidon, lapte praf,găsimi şi zgârciuri
Zeci de fabrici de salamuri şi cârnaţi ne vând produse nesănătoase, sub denumirea de “produse trandiţionale”. Mezeluri pline de apă, amidon, lapte praf şi grăsime peste procentul admis. Asta mâncăm şi habar n-avem, deoarece nimeni nu se uită pe etichete. Asta în cazul în care există!
Amidonul nu are ce să caute în mezeluri
Obezitate, diabet, cancer, Parkinson - iată bolile la care suntem expuşi
Prof. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, ne-a declarat că amidonul şi grăsimea conţinute de mezeluri sunt periculoase pentru sănătate. ”Amidonul, în prezenţa cărnii, fermentează şi duce la balonare. În plus, o persoană care consumă în mod regulat mezeluri, ce conţin amidon şi grăsime în exces, poate ajunge obeză, iar obezitatea, se ştie, produce boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, cancer sau Parkinson. În plus, amidonul poate creşte riscul de producere a cancerului de colon”, a adăugat specialistul. El le recomandă celor care nu pot renunţa la mezeluri să aleagă carnea la grătar.

Cum mancam????

Ce sunt aditivii alimentari ...?

Aditivii alimentari sunt substante chimice (de exemplu acidul citric, benzoatul de sodiu, etc.) adaugati in alimente sau bauturi cu scopul de a le ameliora diverse proprietati: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenta la alterare.

In mod standardizat ei sun etichetati cu litera "E" si un indice compus din trei cifre.

Pentru a contracara publicitatea negativa din ultima vreme, unele firme au renuntat sa mentioneze denumirea codificata a aditivilor alimentari, specificand denumirea clara a substantelor (ingredientelor) ce intra in compozitia produselor pe care le fabrica.

Toti aditivii alimentari sunt daunatori...?
Exista numeroase substante utilizate ca aditivii alimentari care sunt inofensive pentru sanatatea oamenilor. Printre acestea se numara: E-100, E-101, E-103.
Care sunt "E"-urile periculoase...?
Efectul nociv al unor aditivi alimentari este incert in unele situatii si sigur dovedit pentru alte substante.
Aditivi alimentari suspecti (potential periculosi):
E-125, E-141, E-150, E-153, E-171, E-172, E-173;
E-240, E-241;
E-477.

Periculosi:
E-102, E-110, E-120, E-124. Cum influenteaza starea de sanatate...?
Actiunea nociva a "E"-urilor depinde de cantitatea si durata consumarii lor impreuna cu alimentele sau bauturile in care sunt introduse. Aditivii alimentari periculosi sau potential periculosi provoaca leziuni la nivelul diferitelor organe, aparate sau sisteme.
Exista aditivi care duc la aparitia cancerului...?
Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca avand intr-un fel sau altul o contributie semnificativa la aparitia cancerului cu diverse localizari, in primul rand la nivelul tractului digestiv, ficatului, cailor biliare sau pancreasului.
Foarte periculosi, datorita efectului oncogen (cancerigen) dovedit sunt aditivii alimentari:
E-330 care se gaseste in Schweppes, mustar (sub forma de arome), ciuperci conservate;
E-123 (interzis in SUA pentru adaugarea in alimente): care se gaseste in ursuleti de guma, Smarties, Mamba, Haribo, batoane de peste, budinca de vanilie, sosuri gata preparate.


http://www.pentrufemei.ro/articole/dieta-si-fitness/cum-mancam/cum-alegem-mancarea/totul-despre-euri-aditivii-alimentari---2756.htm
http://www.gastroenterologia.ro/

50 de ani de unitate in diversitate

Istoria unei paci durabile 20 decembrie 2006 creata in scopul de a garanta o pace durabila, constructia europeana s-a concretizat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. La 9 mai 1950 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propune, pe baza unei idei a lui Jean Monnet, punerea in comun a resurselor de carbune si de otel ale Frantei si Germaniei in cadrul unei organizatii deschise catre celelalte tari europene. La apel au raspuns inca patru state, Tratatul de instituire a Comunitatii Economice a Carbunelui si a Otelului fiind semnat la Paris, 18 aprilie 1951, de catre Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg si Italia. Tratatul CECO a intrat in vigoare la 23 iulie 1952.La 25 martie 1957,cele sase state membre ale CECO semneaza, la Roma, Tratatele de instituire a Comunitatii Europene si Energiei Atomice (Euratom), denumite generic, "Tratatele de la Roma". La cele trei Comunitati au aderat in anii urmatori noua state: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie in 1973, Grecia in 1981, Spania si Portugalia in 1986, Austria, Finlanda si Suedia in 1995.Prin tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, se constituie Uniunea Europeana, avand la baza cei trei piloni:-primul pilon, Comunitatile Europene, permite Uniunii sa coordoneze politici comune si partajate in diverse domenii (piata unica, transporturi, concurenta, moneda unica, ocuparea fortei d emunca, educatie, cultura, sanatate, protectia consumatorilor, cercetare, protectia mediului, agricultura, s.a.) urmand obiectivul de coeziune economica si sociala;-al doilea pilon, Politica externa si de securitate comuna, reprezinta cadrul actiunilor comune ale statelor membre ale Uniunii Europene in acest domeniu;-al treile pilon, Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, este cadrul cooperarii dintre organele de politie si de justitie din cele 15 state membre pentru consolidarea securitatii interne.Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la mai 1999, contine prevederi in urmatoarele domenii:-drepturile cetatenilor (in special, protectia drepturilor fundamentale)- cooperarea in domeniul securitatii si justitiei (integrarea acquis-ului Schengen in competentele Uniunii Europene)- politica externa si de securitate comuna (alegerea unui Inalt Reprezentant pentru PESC)- consolidarea democratieiTratatul de la Amsterdam extinde aria politicii de protectie a consumatorilor, stabileste ca obiectiv dezvoltarea durabila a mediului inconjurator, confera Uniunii Europene o noua competenta in materie de ocupare a fortei de munca, consolideaza protectia sociala in domeniul egalitatii de sanse si al luptei impotriva excluderii.Tratatul de la Nisa a fost semnat de catre Ministrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene la 26 februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul national, fie prin referendum. Tratatul de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, contine prevederi pentru a asigura o buna activitate institutionala in momentul cand Uniunea va avea aproape 30 de membrii, inscriindu-se deci in viziunea unei reforme institutionale ale carei 3 axe principale sunt:-componenta si modul de organizare al institutiilor europene-procedura de decizie din cadrul Consiliului de Ministrii-consolidarea cooperarii intre institutiiIn paralel cu cresterea numarului de membri, au existat si o serie de schimbari institutionale si structurale. Astfel, incepand cu 1 iulie 1967 incep sa functioneze o Comisie si un Consiliu comun pentru statele membre prin intrarea in vigoare a Tratatului de constituire a unui singur Consiliu si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene. In 1987, odata cu semnarea Actului Unic European, se adauga cooperarea politica celei economice. Prin intrarea in vigoare a Tratatului asupra Uniunii Europene (cunoscut si sub numele de Tratatul de la Maastricht) la 1 noiembrie 1993, se definesc cei trei piloni ai UE: cele trei comunitati (CECO, EURATOM si CEE), Politica Externa si de Securitate Comuna si Justitia si Afacerile Interne. Ulterior, Tratatului de la Maastricht i-au fost aduse perfectionari si schimbsri in ceea ce priveste reprezentarea statelor membre la nivelul institutiilor UE prin tratatele de la Amsterdam (intrat in vigoare la 1 mai 1999) Ii Tratatul de la Nisa, semnat in urma conferintei interguvernamentale din decembrie 2000. Procesul de reforma institutionala a culminat cu semnarea Tratatului privind Constitutia Europeana (octombrie 2004, Roma).La 16 aprilie 2003, zece state au semnat Tratatul de aderare: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Acesta a fost ratificat de catre cele 15 state membre UE, permitandu-le noilor membrii sa adere la Uniune la 1 mai 2004.Uniunea monetara a fost desavarasita in 2002, prin crearea zonei Euro, in cadrul careia cele 12 state participante ( Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania) au pus in circulatie moneda unica europeana.
preluat:eupopa.acasa.ro